|
Modernitatea
conservatoare. Specificul culturii Europei Centrale prezintă
alăturarea, rar întâlnită şi deosebit de curajoasă, între o
problematică originală (încercarea de a defini „modernitatea
conservatoare central europeană” ca o formă distinctă şi specifică
de spiritualitate) şi o metodă de analiză personalizată şi inovativă
(un fel de critică de identificare, dar care nu urmăreşte atât
reveriile, cât momentele de acuitate intelectuală, de „hiperclaritate”,
ale unei personalităţi creatoare; disponibilitatea empatică a unui
Georges Poulet transmutată în prudenţa plină de subtilitate dar şi
de rigoare a unui istoric al ideilor de factura lui Isaiah Berlin).
În acest fel, concepte tradiţionale ale comparatismului – e.g. „teme”,
„motive” – sunt resemnificate într-un mod cu totul original. Nu ni
se oferă un simplu studiu empiric al difuziunii istorice a unor
asemenea entităţi ideale. Mult mai curajos, criticul îşi propune să
cuprindă toate variabilele unei forme de sensibilitate intelectuală
şi morală. În acest fel, se recompune câmpul de vibraţii expresive
al unei idei - un fel de „logotop”, dacă ar fi să-l gândim într-o
oarecare analogie cu „cronotopul” lui Mihail Bahtin. (Caius Dobrescu).
Volumul a primit
premiul Asociației de Literatură Generală şi Comparată din România
pentru cea mai bună carte de literatură comparată a anului 2009. |
|
